Identitate irepetabilă în obiectele de ceramică clay-love, făurite din educația specializată pe care Laura Crăița a urmat-o în străinătate și care a urmărit-o înapoi acasă în propriul atelier

Bun venit într-un nou atelier de creație, într-un nou atelier de ceramică și vase din lut pe am.ro. 😊

Este spațiul clay-love, creat și muncit zi de zi de Laura Crăița.

După mulți ani dedicați altui traseu profesional, drumul Laurei se întoarce acasă. Întâi la figurat – la arte, pe care le-a studiat de mică, și la propriu, când revine în țară – după un ocol educativ prin lume, unde deschide un atelier la Nod Marketspace.

Povestea clay-love a început în Israel, odată cu o mutare din țară, și oarecum întâmplător, dar poate toate drumurile duceau aici.

După opt ani de studii la Liceul de Arte din Constanța, Laura urmează o direcție profesională complet opusă, care înseamnă și o pauză îndelungată de la orice activitate creativă.

Mutarea în Israel, cauzată de jobul soțului, îi oferă însă ocazia de a redescoperi bucuria creației.

Copiii încep școala și grădinița și așa apar timpul și spațiul pentru o re-explorare artistică.

În acest mediu nou, începe – încă fără să știe – proiectul clay-love.

Întâmplarea a făcut să ajungă în atelierul Ging Pottery, unde a intrat pentru prima dată în contact cu roata olarului – un loc pe care l-a frecventat neîntrerupt apoi timp de doi ani.

Această întâlnire a fost dragoste la prima vedere și descoperirea care a umplut golul creativ.

Laura Crăița a studiat olăritul timp de mai mulți ani în Cipru și Italia, de unde s-a întors acasă cu lecții de tehnică și respect față de un meșteșug vechi.

Laura a petrecut doi ani în Cipru urmând cursurile unui renumit ceramist – Efthymios Symeou.

Acolo a început, cu pași timizi, să își amenajeze propriul atelier de ceramică.

A urmat apoi cursuri în Italia, la „La Meridiana International School of Ceramics”, unde a studiat tehnica modelării la roata olarului.

Ulterior, a finalizat un curs special dedicat glazurilor, învățând să creeze și să ajusteze propriile compoziții, oferind astfel fiecărei piese o notă unică.

Cursurile de olărit mi-au oferit o bază tehnică solidă – cum să lucrez la roată, cum se comportă diferite tipuri de lut și glazuri, cum reacționează la ardere.

Dincolo de tehnică, am învățat disciplina și respectul față de un meșteșug vechi.

Și mai important e că am învătat să am răbdare cu ritmul propriu al lucrurilor. Lutul nu se grăbește.

Olăritul mă ajută să mă ascult, nu doar să creez. Într-un fel, eu dau formă lutului, iar el mă formează pe mine.

Procesul de creație al obiectelor clay-love este lent și grijuliu, în opt etape – de la frământarea lutului până la ardere

Mai întâi se frământă lutul și se formează bile de diferite greutăți, care se așază pe roata de olărit.

Se modelează lutul prin ciupire, împingere și tragere, până când forma dorită prinde contur.

Obiectul se lasă apoi să se usuce parțial.

Când lutul devine ferm, dar încă maleabil, se definește forma finală.

Obiectele se lasă din nou la uscat, timp în care au loc transformări: lutul se întărește, dar devine fragil.

După uscarea completă, obiectele se așază cu grijă în cuptor și se ard la 980°C. Prin această ardere, lutul se transformă în ceramică, pregătindu-se pentru glazurare.

Se aplică glazura, pentru ca suprafața să devină netedă, decorativă și potrivită pentru uz casnic sau ornamental.

În final, obiectele se ard din nou, la 1230°C. În timpul acestei arderi, culorile și texturile capătă viață, astfel fiecărui obiect primește o notă unică ce desăvârșește procesul artistic.

Care sunt cele trei cuvinte care descriu cel mai bine munca ta?

Funcționalitate. Creațiile mele nu sunt făcute doar pentru a fi privite, ci pentru a fi folosite zi de zi, pentru a aduce un moment de calm în era lui repede-înainte.

Căldură. Doar lucrul manual făcut în tihnă o poate transmite.

Simplitate. Îmi place să creez obiecte fără artificii, care spun o poveste prin textură și formă.

Sunt diferite creațiile clay-love față de alte produse ceramice?

Cred că diferența nu e doar în obiect, ci în felul în care e făcut.

Fiecare obiect clay-love este creat manual, la roata olarului, în serii mici, fiecare piesă trece prin mâinile mele de la început până la final, de la modelare la finisare și glazurare.

E o muncă lentă, dar sinceră, care dă fiecărei piese o identitate irepetabilă.

Caut mereu acel echilibru dintre estetic și funcțional — obiecte care pot fi folosite zi de zi, dar care poartă urmele mâinilor care le-au făcut.

De unde iei materia primă cu care lucrezi?

Masele ceramice pe care le folosesc nu sunt produse autohton.

Am făcut această alegere cu inima îndoită pentru că mi-aș fi dorit să pot sustine la rândul meu alți producatori locali.

Am ales să lucrez cu gresie care nu se produce pe plan local.

Gresia este mai bună decât faianța în ceea ce privește durabilitatea și rezistența, deoarece este arsă la o temperatură mult mai ridicată, ceea ce o face mai densă și mai puțin poroasă.

Gresia rezistă mai bine la ciobire și zgârieturi, este rezistentă la mașina de spălat vase și este mai puțin probabil să crape sub presiune.

Așadar, am facut această alegere pentru că pun funcționalitatea pe primul loc.

La cursul de ceramică de la „La Meridiana” am invatat să îmi fac propriile glazuri, însă accesul limitat pe plan local la materiile prime necesare m-a determinat să cumpar și glazuri gata preparate.

Cum arată o săptămână obișnuită din viața ta?

Nu am două săptămâni la fel.

Poate și faptul că nu am o rutină precisa mă ajută să rămân entuziasmată de munca mea.

În fiecare zi lucrez în atelier, de obiei jonglez cu obiecte aflate în diferite etape, unele sunt gata de finisat și trebuie să prind momentul perfect, nici prea umede – nici prea uscate, altele gata de ars sau de glazurat, în timp ce altele așteaptă să fie create.

Dacă nu e nimic de făcut, cu siguranță am de făcut curățenie.

Nu prea aud vorbindu-se despre asta – despre cât de mult timp petrec ceramistii făcând curat.

Într-un atelier de ceramică este foarte mult praf rezultat din materialele folosite, lut și glazuri, care poate fi foarte dăunator pentru sănătate. Este foarte important ca suprafețele să rămană curate.

Când olăritul se oprește, cum îți petreci timpul?

Trăiesc în mijlocul unui oraș plin de energie și agitație, însă timpul meu liber este o perioadă dedicată liniștii și relaxării.

Nu sunt o persoană foarte activă, dar îmi face mare plăcere să înot în mare sau să mă bucur de o zi pe pârtie.

Mă încarcă pozitiv un film, o carte sau o plimbare în natură – mai ales toamna.

Ce te ridică din pat dimineața?

Am marele noroc să iubesc ceea ce fac, așa că nu trebuie să caut motivație pentru a lucra, ba din contră, trebuie să îmi stăvilesc motivația și să prioritizez alte aspecte ale vietii mele.

Fac ceramică pentru că îmi place ideea de frumos-util.

Mă bucură să știu că o cană, un bol sau o vază făcute de mine pot aduce bucurie cuiva în gesturile cele mai simple.

E felul meu de a oferi ceva real, cald și sincer într-o lume tot mai impersonală.

👉 Pe Laura Crăiță o găsești online aici.

Alți ceramiști pe care îi poți cunoaște aici:

• Iulia Costache – Căsuța cu cerdac, București
• Laura Ungureanu – Ceramiceanu, Timișoara
• Andra Sally și Blue Petal, Cluj