TEDxCluj 2018 – temă pentru acasă

Nu știu de ce se așteaptă alții să ai planuri de viitor pentru următorii 5 / 10 ani. Adevărul este că nu știi ce te așteaptă mâine, nu știi ce oportunități apar pe drum și, crede-mă, acum 5 ani nu ți-ai fi putut imagina că o să faci ce ai făcut în tot acest timp.

Să-l luăm ca exemplu pe Paul Bourne, speaker TEDxCluj 2017. El ne-a spus o poveste despre cum a ajuns să vorbească la eveniment. Începe cu ani în urmă, la Cambridge, la o cafea, de unde a pornit de fapt spre Cluj-Napoca, prin multe alte locuri din lume. 🙂

„If you’re painting and you don’t have any yellow, just use blue.”

Ca oameni avem nevoie în viața de control și predictibilitate. E un dat. Puțini ne simțim confortabil cu incertitudinea. Dar să facem un exercițiu de reamintire. Gândește-te la ultimii 5 ani din viața ta. Acum amintește-ți ce îți doreai atunci să ți se întâmple în viitor, ce planuri aveai, cine era în jurul tău aproape, ce știai despre viața ta în acel moment și unde te vedeai peste 5 ani.

Revenind în prezent, este momentul de acum identic cu ce visai tu atunci? Dar drumul până aici?

Nu pot răspunde în locul tău, dar sunt curioasă să aflu. Tot ce știu este că în cazul meu, cu 5 ani în urmă nu aș fi avut cum să-mi „mapez” traseul profesional care chiar s-a întâmplat. Nu aveam cum să știu că voi cunoaște anumiți oameni din cauza cărora voi face lucruri la care pur și simplu nici nu mă puteam gândi, fiindcă nici nu existau pe vremea aceea.

Să ai un pic de control asupra lucrurilor care ți se întâmplă e omenește. Dar ce te faci când socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg? Dacă nu mai ai galben, pictezi cu albastru. Dar ce te faci când vrei să faci ceva, dar nu știi exact ce sau cum?

Să-ți dau un alt exemplu. În ultima zi din an, în 2015, Cristian Lupșa (de asemenea, speaker TEDxCluj) a publicat un status pe Facebook, care răspunde excelent la ultima întrebare.

Vorba lui Creangă, „nu știu alții cum sunt, dar eu…” de multe ori am ajuns să fac anumite lucruri care „nu erau în plan”, inopinate ori incerte, despre care nu știam la ce mi-ar putea folosi. Dar am aflat cu surprindere că absolut orice lucru cât de mic, pe care l-am făcut în trecut, m-a ajutat într-un fel sau altul. De multe ori au fost situații de care eu mă lovisem înainte, iar acum știam să le abordez. De câteva ori a fost vorba despre conexiuni cu noi oportunități sau noi oameni. Dar cel mai des poate că pur și simplu a fost despre experiență acumulată. Din orice domeniu ar veni ea, îți prinde bine în arii ce par că nu au nicio legătură.

Exemplu? Steve Jobs și caligrafia. Când a făcut acel curs, nu avea cum să-și imagineze viitorul și că va fi într-o situație reală de viață, în care chiar va putea aplica ce a învățat total întâmplător.

Poate rezonează doar cu mine, dar am impresia că mai sunt și alții la fel. Vrei să înveți ceva nou. Sau ai o idee. E destul de șubredă la început. Nu știi ce să faci cu ea. Nu știi dacă va ieși cu adevărat în lume. Habar n-ai dacă o poți face. Și, mai ales, nu știi dacă merită să investești în ea.

Indiferent dacă acea idee se dovedește a fi una de milioane sau se pierde pe parcurs, orice lucru cât de mic l-ai făcut ca să o pui în practică te va ajuta în viitor. Chiar dacă acum nu-ți dai seama de asta. Nici nu ai cum.

Îi spune încredere. Și te ajută când nu ai toate răspunsurile. Nu unul, ci prea mulți oameni când povestesc despre începuturi spun că nu aveau nici cea mai vagă idee că vor ajunge unde sunt, că nu știau în ce se bagă sau că umblau pe întuneric, dar aveau o viziune. Și în ciuda tuturor au ales încrederea. Și încăpățânarea.

Scurt disclaimer: normal că nu se aplică în ab-so-lut toate situațiile din viață. Dar cred și că avem discernământ să recunoaștem că de multe ori un pic de încredere oarbă ne priește. Și doar făcând ni se întâmplă lucruri faine, fiindcă inspirația vine muncind, iar șansele la fel.


Despre toate astea și, cred eu, multe altele vor vorbi speakerii TEDxCluj 2018 – Connecting the Dots, în 24 februarie, la Opera Maghiară.

Link-uri utile:

Monthly Newsletter

It's like a magazine, delivered to your inbox.
Find out more

Add comment

Andra Magda

Writer with a degree in Psychology, living in the heart of Transylvania, I freelance for companies and publications.

I write about work, failure, personal experiments, and creative industries.

I don't use social media, but I do share updates via my monthly newsletter. It’s like a magazine, delivered to your inbox.

Andra Magda

Writer with a degree in Psychology, living in the heart of Transylvania, I freelance for companies and publications.

I write about work, failure, personal experiments, and creative industries.

I don't use social media, but I do share updates via my monthly newsletter. It’s like a magazine, delivered to your inbox.