Dar tu? Dar ție? Niciodată?

Cati dintre noi recunoastem cand ni se intampla ceva penibil sau stupid?

Nu este usor sa recunosti ca ai gresit. Vad asta in jurul meu la oameni mici, care abia pornesc in viata, dar mai ales la oameni mari cu functii si roluri importante. Le este greu sa recunoasca daca au gresit pentru ca vad asta ca pe o slabiciune in fata angajatilor, a echipei sau a familiei. Oricum atitudinea pe care o intalnesc cel mai des la scara inalta, sa-i spunem asa, este aceea de protejare, chiar daca seful a gresit, nu spune nimic, ca nu stii niciodata cum reactioneaza. Asa, acopera discret greseala, dar nu zi ca a fost el. Nu este usor sa recunosti ca ai gresit din cauza ta. Ca vrei sa faci o treaba cat mai buna, atat la munca, cat si cand vine vorba de tine. Nu e usor sa le spui altora ca ai ratat, nu ti-a mers, ai incercat si ai eseut. Este un meci cu tine, de care esti stanjenit cand pierzi.

Nu spune nimeni sa recunosti public cand o dai in bara sau daca ti se intampla ceva penibil, cea mai importanta parte este sa poti recunoaste asta fata de tine. Atata timp cat poti face asta, vei vedea in timp ca poti sa-ti anticipezi miscarile si progresul cu o mai mare acuratete. Nu vorbesc prostii, cu cat recunosti mai multe fata de tine, de propria persoana, in oglinda dimineata sau seara cu atat vei putea lua mai multi factori in considerare cand vine vorba de actiuni si decizii viitoare. Cu alte cuvinte, fii sincer cu tine, macar, si vei fi de o suta de ori mai puternic decat ceilalti, care nu au curajul sa admita ca nu sunt din portelan de pus in vitrina.

Partea cea mai grea si modul in care poti incepe sa accepti ca uneori o dai in bara fara sa vrei, chiar si cu cele mai marunte lucruri este a face haz de necaz. E doar o vorba pana la urma, dar si un secret care te poate ajuta nespus. Comedia a fost mereu ceva ce oamenii au cautat, din cele mai elementare timpuri (sa le spunem asa). Oamenii ieseau pentru comedie. Iar cei care fac comedie au invatat de foarte multa vreme sa nu se ia prea in serios. Asta in prima faza. Iar al doilea lucru pe care comedienii il stiu este ca rasul te ajuta sa mergi mai departe, sa treci peste probleme, dar, cel mai important, este o modalitatea de a te face sa constientizezi anumite lucruri. Cu alte cuvinte, daca reusesti sa faci haz de necaz cand ti s-a rupt tocul la pantof sau ai zis ceva tampit la bac (mi s-a intamplat, nu mi-a venit sa cred cand m-am auzit :)) ), ai mai mari sanse sa accepti si sa intelegi ca faze ca astea sunt pur si simplu in natura noastra. Mereu, mereu vom gresi, iar unoeri ni se va parea ceva monstruos. Pana peste cativa ani, cand ne uitam in urma si ne intrebam de ce naiba ne-am ingrozit asa pentru atat? Nici macar nu conteaza atat de mult. Umorul deasemenea poate sa te scoata mai frumos din belea decat groaza. Sa admiti ca ti s-a intamplat, sa faci o gluma, detazezi atmosfera si toata lumea intelege si poate da din cap ca a patit la fel candva.

Am pornit de la o simpla intrebare. Vad de multe ori in filme cum unor personaje li se atribuie replici atat de stupide sau iesite din comun ca celelalte caractere raman pur si simplu fara replica. Si ma intreb de cate ori mi s-a intamplat mie sa zic ceva atat de stupid incat persoana din fata mea sa ramana tampa. Sau sa ai idei despre lume si viata atat de nepotrivite cu cealalta persoana incat sa nu aiba idee de unde sa te ia sau pe unde sa o apuce sa-ti explice cat de gresit e. Ni se intampla. Sunt convinsa. Doar ca aceste instante sunt mai greu de dibuit si poate umblam prin viata asa, cu ideile noastre tampe, ceilalti zambesc pe sub mustata si noi continuam sa credem ca orice zboara, se mananca. Personajele cu pricina sunt de obicei cele construite sa ne fie antipatice, alea care il deranjeaza pe eroul principal, care sunt doar parte din lume. Dar niciodata oare eroul nu o da in bara? In viata noastra suntem cei mai buni, dar chiar si asa, noi nu gresim? 🙂

0

Andra Magda

În fiecare zi de 11 trimit prietenilor o listă cu ideile principale extrase din materialele recomandate de mine, pe o anumită temă. Ușor de parcurs, ușor de reținut, alături de surse. Deseori sunt articole, uneori video, alteori recomand și cărți. Dacă vrei să ajungă și la tine, te poți abona aici.

păreri / obiecții / comentarii

Andra Magda

Scriu despre ce învăț și ce îmi doresc să ajungă la cât mai multă lume. Licențiată în Psihologie, lucrez ca om de comunicare în industrii creative și educație. Blogul și newsletter-ul sunt proiecte personale și egoiste, care mă ajută în munca mea. Nu cred în alb sau negru. Iubesc iarna.

Și mai multe colecții

Lista de la 11 dimineața

În fiecare zi de 11 trimit prietenilor o listă cu ideile principale extrase din materialele recomandate de mine, pe o anumită temă. Ușor de parcurs, ușor de reținut, alături de surse. Deseori sunt articole, uneori video, alteori recomand și cărți.


Articole viitoare