Fiecare zi în care scriu cu seninătate o consider un succes – Andreea Vasile, Content Writer

Andreea Vasile este creatoare de conținut pentru presa scrisă, TV, online și pentru tot felul de proiecte în care oamenii au nevoie de conținut editorial. Lucrează ca freelancer de șase ani.

Înainte de asta, a scris la revista TABU, când redactor șef a fost Cristina Bazavan, și a lucrat ca reporter, editor și om bun la toate la Digi24. Mereu a avut proiecte și în paralel cu slujba „oficială”, așa că se poate spune că, fără să-și dea seama, se pregătea pentru freelancing.

Eu o știu de câțiva ani de când îi citesc blogul personal și articolele pe care le scrie pentru RedBull.ro, platforma cu conținut editorial a brandului Red Bull, despre sportivi, cultură urbană și oameni cu povești inspiraționale.

Am fost curioasă să aflu cum se împacă munca de freelancer cu sentimentele care vin la pachet cu asta. Andreea mi-a oferit niște lecții foarte simple și sincere, care cred că îți pot veni și ție în ajutor când te afli la vreo intersecție profesională sau te-ai blocat „în trafic”.

Ce este eșecul?

Am făcut dintotdeauna ce mi-a plăcut și, lucrând cu plăcere, oportunitățile au venit mereu, în mod natural. În profesia mea, am încercat mereu lucruri noi, din curiozitate, și pentru că am vrut să mă perfecționez. De exemplu, să scrii pentru presa scrisă nu e la fel cu să scrii pentru televiziune. Am vrut să înțeleg diferențele și să le stăpânesc. Orice lucru pe care îl înveți poate părea mai dificil la început, însă cu exercițiu devine ușor.

Nu pot identifica vreun eșec în ceea ce am făcut pentru că orice este un proces, iar dacă îți place și ești disciplinat, devii din ce în ce mai bun și munca devine din ce în ce mai ușoară. De asemenea, munca mea nu ridică vreo presiune deosebită astfel încât să mă gândesc la ea ca fiind un „eșec” sau un „succes”. Sunt un om care scrie și, dacă nu scriu suficient de bine ceva anume, continui să scriu până iese cum trebuie.

Dar succesul?

Fiecare zi în care scriu cu ușurință și seninătate ce am de scris o consider un succes. De asemenea, momentele în care am lucrat subiecte cu care rezonam puternic sau în care am întâlnit oameni pe care îi admir au fost pentru mine un succes.

Îmi mai place când scriu despre anumite experiențe pe care le am cu diverse locuri sau oameni și cei care citesc le încearcă, la rândul lor, și se bucură de experiența plăcută pe care am avut-o și eu. Și ăsta e un succes, că am putut să le ofer oamenilor ceva frumos, care le-a făcut bine. Pentru mine, succesul înseamnă bucurie.

De ce ai început să lucrezi pe cont propriu?

Pentru că la momentul la care am ales să fac asta, locul de muncă în care eram atunci, Digi24, nu mă mai reprezenta și devenise o corvoadă să merg zilnic într-un loc în care nu mă mai simțeam bine.

Din momentul în care mi-am dat seama că trebuie să fac o alegere și până la plecarea propriu-zisă, a trecut foarte puțin timp. Iau decizii destul de repede pentru că am încredere în intuiție și în cum mă simt într-un anumit context. Dacă mă simt rău, știu ce am de făcut.

În plus, în acel moment, scriam deja pentru platforma brandului Red Bull, pentru care scriu și azi, așa că nu m-am simțit „descoperită” financiar, mai ales că aveam, firește, și niște economii.

Nu mi-am propus să fac freelancing. Când am plecat din televiziune, am crezut că va fi o perioadă provizorie, până la următorul job, însă lucrurile s-au aranjat de așa natură că am rămas să lucrez pe cont propriu. Au venit și alte proiecte, mi-a plăcut ideea de a-mi împărți timpul așa cum doresc, de a munci în acord cu viziunea mea și cu ritmul meu și totul a fost bine.

Cum jonglezi mai multe proiecte în același timp, mai ales că cele din sfera omului de comunicare sunt diferite ca ritm de cele ce țin de munca unui jurnalist?

Le jonglez foarte bine pentru că nu am de lucrat la fel pentru fiecare proiect în fiecare zi. Într-o zi fac pentru unele, într-o zi fac pentru altele.

Sunt foarte disciplinată, lucrez cu plăcere, nu îmi place să pierd timpul, sunt concentrată și eficientă. Pot să spun că lucrez în patru ore câți alții în opt și nu e nicio exagerare.

Ca freelancer care lucrează de acasă, în liniște, netulburată de factori externi, am descoperit o stare de flow similară cu meditația în care, atunci când intru, simt o stare de plutire și nici nu știu când au trecut orele. Fac multitasking cu ușurință și cu plăcere. Dimpotrivă, mă plictisesc să fac un singur lucru, cred că de aceea, dintotdeauna, mi-a plăcut să lucrez pe mai multe fronturi, cum se spune.

Cele mai mari provocări pentru un freelancer?

Lucrez cu plăcere ca freelancer și mă simt norocoasă că de șapte ani de zile scriu pentru platforma RedBull.ro în fiecare lună astfel că mă simt în siguranță financiar.

Pentru un freelancer cred că siguranța financiară poate fi cea mai mare provocare pentru că depinzi de proiectele pe care le ai, care vin și pleacă și uneori nu știi pe ce să te bazezi. Eu nu am trecut prin asta de când fac freelancing și cred că, dacă s-ar întâmpla, aș reconsidera lucratul pe cont propriu pentru că nu m-aș simți confortabil să mă tot întreb dacă am din ce plăti chiria și întreținerea la finalul lunii, printre alte cheltuieli.

În plus, lucrez ca freelancer pentru că e un context bun pentru mine în acest moment, însă nu am idealizat niciodată acest statut, că e mai tare să faci asta decât să fii angajat. E bun orice te face să te simți bine și dacă aș avea oportunitatea de a mă angaja într-un job pe care să-l simt potrivit cu mine din punct de vedere al abilităților, financiar și al condițiilor de muncă, aș face acest pas.

În toți acești ani, oportunitatea asta nu a apărut, iar tatonările pe care le-am mai avut în acest sens nu au avut finalitate. Am luat și iau totul așa cum vine, nu mă cramponez de nimic.

Lucrurile care te neliniștesc cel mai mult ca freelancer?

De când am devenit freelancer, am învățat să fac multe lucruri noi pe care nu m-am gândit că le-aș face vreodată sau care, poate, la un moment dat mi se păreau capăt de țară. Mi-am făcut SRL, mi-am luat contabil, am învățat să citesc și să înțeleg contractele de colaborare, am învățat să le scriu, la nevoie, am învățat să emit o factură, mi-am făcut asigurare de viață, asigurare medicală privată și pensie privată pentru că la stat nu mai am niciun fel de asigurare.

Am învățat, pur și simplu, să îmi asum felul în care am ales să trăiesc și, deci, să iau măsurile necesare ca să fiu cât mai protejată cu putință în societate. Sunt un om care trăiește conștient, sunt ancorată în realitate și îmi place să mă comport matur, adică să găsesc soluții și să le aplic când este nevoie. Când ești orientat spre acțiune, totul e în regulă.

Ce pot face eu, din perspectiva ta, când nu îmi iese ceva nicicum?

Așa ceva este imposibil. De obicei, detașarea ajută destul de mult în astfel de cazuri, adică să lași deoparte situația care îți ridică probleme, pentru câteva ore sau pentru câteva zile, și să te reîntorci la ea după aceea. Eu așa fac și, în cele din urmă, se termină în regulă.

Uneori, poate pur și simplu nu suntem în acord cu ce avem de rezolvat la un anumit moment dat. Să dăm spațiu situației și să ne dăm spațiu nouă e mereu un răspuns bun. Să ne cramponăm sau să ne frustrăm că ceva nu ne iese într-un anumit moment nu duce nicăieri.

Dar când am greșit?

Dacă ai greșit față de un om, îi ceri iertare, simplu și din inimă. Dacă ai greșit profesional, îți asumi acest lucru și repari situația.

Și când mi-e frică?

Frica este o stare irațională, este un produs al imaginației noastre, când dăm prea mare atenție sentimentelor și emoțiilor noastre până într-acolo încât credem că ele întruchipează o realitate care nu doar că nu există, dar ne este necunoscută, până la înfăptuirea ei.

Așa că atunci când ai emoții puternice, respiră adânc, eu asta fac. Respirația adâncă e printre cele mai simple acțiuni care ne ajută să ne oxigenăm creierul și să ne calmăm mintea. De asemenea, mișcarea fizică ajută la fel de mult, o plimbare sau jumătate de oră de exerciții fizice moderate ne ajută să ne detensionăm.

Cred că e important să exersăm cât mai mult trăirea conștientă și să înțelegem cât de bine putem mecanismul formării emoțiilor și ce anume le generează în cazul nostru – ce se ascunde în spatele lor, care e mesajul. Prin autodisciplină și autoevaluare este posibil să aflăm asta de fiecare dată când ne confruntăm cu o situație tensionată. Este important să nu trăim la întâmplare, pradă unei minți zbanghii.

Pe Andreea o găsești pe andreeavasile.ro.

Add comment